Soare cu dinţi

Lacul Baikal şi Alexandr Vampilov

Jan Kochanowski

De sub apă

Nici măcar ochii mei

nu seamănă unul cu altul:

cel mic, stângul,

se simte solidar cu inima

şi vrea să vadă alene

cât mai puţin,

de aceea e mai închis,

uneori o lacrimă

sticlindu-i în gene...

Nici sânii mei nu-s la fel:

stângul - cel supt –

e mai mare,

cu boaba sfârcului grea,

c-a hrănit gura fiului,

gura altei vieţi

din viaţa mea...

De sufletele mele, ce să mai zic?

Nepereche nu doar ca număr,

ci ca nimic...

Nu râdeţi, e de plâns:

într-un singur trup

să ai atât de multe suflete

cu foame de lup,

într-un tărâm în care

au fost exterminate

nefericitele fiare...

Dar toate astea vă scapă...

Sunt Poezia

şi vă vorbesc de sub apă.

Geamăna

Nu te duce-n octombrie,

femeie,

la mare -

îţi va scoate ochii

cu imensul semn de-ntrebare

al valurilor ei disperate,

când sărutând,

când scuipând

plajele de nisip

fără răspuns la neştiutul “ceva”...

Va fi oglinda ta

pentru cel mai tulbure chip,

pentru cel mai tulbure suflet

hăituit în adânc şi-n afară,

va fi geamăna aceea

infinit neştiută şi solitară...

Dar dacă ai ajuns acolo,

umple-te de durerea ei trufaşă,

când o vezi biciuindu-se

de una singură

cu propriile valuri

în chip de cravaşă!

Plângi cu ea când

plânge în dedesubt

ca un uriaş, lichid frupt

fără de sâmbure,

cu sufletul în chip de trup

sau trupul torturat

în chip de suflet tulbure,

nicicând împăcat,

nicicând liniştit.

Şi dacă totuşi eşti

în octombrie la mare

acceptă-te vulnerabilă,

înţelege-te trecătoare

sub ţipătul de pescăruşi, meschin,

sub cerul când ploios, când senin,

care-n punctul departe şi bont

botezat “orizont”

s-ar uni cu apa nebună…

E o minciună!

Cei ce se-ncumetă

să o afle, s-o ştie

doar îi zgârie sau îi mângâie

pielea lichidă şi străvezie

şi-i sorb lacom ceaţa

sau soarele şiroind din pieptul ei

ca o inimă-n zori,

şi-şi zic pompos şi bărbăteşte

n a v i g a t o r i -

pentru că nu vor înţelege niciodată

ce-i cu ea,

ce lumi adăposteşte,

mulţumindu-se numai cu suprafaţa.

Klimt

De-a înecatul în verticale flori

în mări verticale de verde

de-a privitul prin ferestre mici

pentru a spune

cât de neputincios e ochiul

în faţa culorilor

şi-a propriului suflet

De-a înecatul în mângâieri purpurii

de-a şlefuitul de sărut

cum numai un fiu de giuvaergiu poate

de-a gătitul regeşte

cu paftale de galben

în geometrii subjugate

din cercuri

triunghiuri

dreptunghiuri

pătrate

dezordonat ordonate

pe corpul cel mai geometric

al iubirii

De-a extazul încremenirii

de-a cea mai păcătoasă sfinţenie

de-a sufletul-trup în prim plan

de-a fără perspectivă

de-a somnul în trezie

de-a ţeapănul în derivă

şi de-a o mie de muzici în muţenie

K L I M T

Privesc deci simt

Cu nimb

Eu plou

și nu-i nimica nou…

Câte mai mult,

câte puțin

conjug cu norii

pe ”devin”.

Clipă de clipă

mă tot schimb –

când neguroasă,

când cu nimb,

fugind,

plutind

sub bolta-nalta

mereu o alta,

tot o alta…

Sângele meu

scrie o hartă

a unui cer ce-l port,

mă poartă

de colo-colo ca pe nori,

fie amiază,

fie zori,

gând,

trup

și suflet schimbător.

” A sta”

nu-ncape în decor:

tun,

fulger,

ning

și plou…

Da, plou,

sunt nor

și nu-i nimica nou…

Pe cerul îngăduitor,

în turmă,

singură,

trec,

zbor,

dar niciodată-ntâmplător,

doar pătimașă,

doar cu-un dor.

Predicat

Plouă…

Acest verb impersonal mă jicneşte

pentru imprecizia lui

pentru laşitate

pentru lipsa de culoare…

Nu-şi asumă nimeni ploaia

ca atâtea altele -

n-are nimeni chef să schimbe ceva

şi poate nici putere…

Dar iată şi ruptura de lumină –

pe lângă că plouă

mai şi fulgeră…

Nimeni nu-şi asumă vreo vină!

Ea?

Tu?

El?

Care?

Umede şi moi sunt impersonalele în mişcare

ca de exemplu această rece noapte de mai

în care singurătatea mă scrie

mă spânzură calm de funiile

subiectului “ploaie”

al cărui predicat sunt

măcar pe hârtie!

Strada Milcov

Ea trece dreaptă şi acum

prin ochii miraţi

ai copilăriei mele

cu umbra frunzelor de liliac

aidoma unor mici inimi

proiectate pe ziduri

Mireasma ei – acrişoară

de necoapte dude

de caise crude

de suflet sterpezit

sub nerăbdarea coacerii

Atingerea ei – furişul

în curte la Dica ţiganca

sub banca

unde legănam păpuşi

din porumb verde

cu păr din mătase

Sunetul ei – chiot

din nevinovata cruzime

cu care legam tinichele

de coada pisicii rele

a doamnei Ştainmeriţ

Cerul ei - scund

mersul tupilat

pe ţiglele garnizoanei

ruseşti din orăşel

să privesc prin lucarnă

ofiţerul beat

plângând la carceră

“Puşi com hir”

miorlăia doamna Ştainmeriţ

“Devuşca… siuda”

blogodorea Ivanul

“Să moară mama”

se jura Dica strâmb

cu toptanul

Glasuri prăvălite

ca-ntr-o fântână

limbi amestecate

toate

pe strada Milcov

care nici măcar nu era

strada mea

Dar numele ei însemna hotarul

dintre zbor şi colivie

sau dimpotrivă amesteca

drăgăstos şi confuz toate lumile

din copilăria tulbure

înecându-le

în apa ei vie

Passionaria Stoicescu

Modelaj

Poetul (III)

Mă  recunosc în această larvă grăsuţă
făcând elogiul trecătoarelor frunze,
crudului,
rozând nu pe ascuns ci-n lumină
verdele falnic al dudului,
acceptând statutul târâtorului
dar numai pentru clipa bezmetic infimă
a Zborului...

Nu neg-mai mullt mă târăsc
(umilinţa-mi prieşte oare ? )
dar încă o justificare
a acestei alcătuiri
pe jumătate hidoase:
firele pe care le autosecret,
tristeţea surâzătoare în care mă-nvălui,
sporesc nimfa unui  fluture mărunt,
dar , Doamne a unui fluture de mătase !

Passionaria Stoicescu

(din volumul ,,Fluturii mutanţi")

Încercări plastice

PREZENTARE AUTOBIOGRAFICĂ

STOICESCU Passionaria (n.30 apr. 1946, Bucureşti). Poetă, prozatoare, scriitoare de literatură pentru copii, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România(1976), Secţia Poezie. Fiica lui Ştefan Stoicescu, economist şi a Virginiei (n. Constantinescu), învăţătoare. Căsătorită cu prof.univ.dr. Andrei Ivanov (filolog).Absolventă a Şcolii pedagogice Buzău(1961-1965), licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti(1965-1970).

Învăţător (1964-1965), profesor de limba română(1965-1966), instructor metodist la Casa de Cultură din Râmnicu Sărat (1966-1967), corector, apoi redactor la Editura Litera(1970-1984), lector de carte la Editura Ion Creangă (1984-1987), la Centrala Editorială (1987-1989) şi la Editura Minerva (BPT) (1989-1992),  expert guvernamental în Guvernul României, Departamentul Informaţii (1992-1993), ziarist, redactor de rubrică la Mesagerul Economic, ziarul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (1993-2003).

A debutat cu poezie, în Luceafărul (1964), înrâurită de poeţii buzoieni Ion Gheorghe şi Ion Caraion.

Debutul editorial a fost în 1971, cu literatură pentru copii „Lume mică, lume mare”, la editura Ion Creangă.

Are 60 de cărţi apărute, din care 15 de poezie (selectiv) (.„Zăpezile de jertfă”, „Cuşca de aer”, „Apa sâmbetei” „Arca lui Noe”), 7 de proză („Lecţia de logică”, „Soare cu dinţi”, „Circul”, „Solitaire”), 38 de literatură pentru copii („Calendarul fermecat”, „Pană de gaiţă şi poveştile ei”, „Poveştile primăverii”, „Noapte bună, sâmbure de prună!”, „Şoricelul mofturos”(teatru), „Călimara fermecată”, „Mic dicţionar de…antonime”, „….paronime”, ”…antonomaze”, „Povestioare cu ploaie şi soare”).

Colaborează la reviste literare din ţară şi străinătate: Amfiteatru, Almanahul copiilor – Bucureşti, Argeş – Piteşti, Arhipelag, Ardealul – Deva, Contemporanul – Bucureşti,Kitej-Grad, Convorbiri literare, Cronica – Iaşi, Flacăra, Luceafărul, Luceafărul copiilor, Luceafărul de dimineaţă – Bucureşti, Fereastra – Mizil,  Orizont – Timişoara,România literară – Bucureşti, Pro Saeculum – Focşani, Semne – Deva, Vestala – Râmnicu Sărat, Revista V – Focşani, Plamak – Sofia, Bulgaria, Zlaty Maj – Praga, Cehia,  Noi, românii din Ungaria –Gyula, Ungaria, Literatura i Mastatva, Neaseolka – Minsk, Belarus, Letras Rumanas – Guadalajara, Spania.

A tradus în volum poezie, dramaturgie (în colaborare) din limbile rusă, polonă (Bella Ahmadulina, Bulat Okudjava, Vladimir Vîsoţki, Adam Mickiewicz, Wislawa Szymborska, Jan Kochanowski, Stanislaw Wyspianski, Kazimiera Illakowiczowna, Yuliusz Slowacki, Czeslaw Milosz, Boleslaw Lesmian) – şi în periodice şi din limbile belarusă, cehă, bulgară şi georgiană.

În 1996 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru literatura pentru copii, Trofeul Micului Cititor(1985,1996, 2003, 2013), Premiul Asociaţiei UNESCO „Iulia Hasdeu” (2002), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2008), pentru traducere din literaturi străine, Diplomă de excelenţă, acordată de Asociaţia Culturală „Renaşterea buzoiană”,pentru Opera Omnia şi promovarea valorilor spirituale din judeţul Buzău (2011).

Tot în 2011 a reprezentat România cu stand personal (25 cărţi)la Târgul Internaţional de Carte pentru Copii, de la Bologna, Italia.

Este cetăţean de onoare al Municipiilor  Buzău (2005) şi Râmnicu Sărat (2011), pentru contribuţia deosebită adusă în domeniul culturii.

Opera originală: 60 de titluri
15 – poezie, 7 – proză, 38 – literatură pentru copii

Poezie
1. Zăpezile de jertfă, Edit. Litera, București, 1974
2. Fără de pierdere ca o iubire, Edit. Albatros, București, 1976
3. Reverberata, Edit. Albatros, București, 1978
4. Cușca de aer, Edit. Eminescu, București, 1980
5. Rouă și scrum, Edit. Albatros, București, 1982
6. Profesorul de iluzie, Edit. Eminescu, București, 1986
7. Interogativul consecvent, poeme și caligrame, Edit. Cartea Românească, București, 1995
8. Autoportret cu cap înfrunzit, Edit. Albatros, București, 1999
9. Apa sâmbetei, ed. Prut Internațional, Chișinău, 2007
10. Celălalt soare, Edit. Litera Internațional, București 2010
11. Șarpele cu aripi, volum bilingv romano-albanez, în traducerea lui Baki Ymeri, Edit. Rawex Coms, București, 2010
12. Arca lui Noe, volum bilingv româno-spaniol in traducerea lui Alexandru Calciu, Edit. Rawex Coms, București, 2011
13. Arca lui Noe, volum bilingv româno-spaniol in traducerea lui Alexandru Calciu, editie revizuita, Edit. Excelsior Art, Timisoara, 2012
14. Fluturii mutanți, Opera Omnia, Poezie contemporană, Edit. Tipo Moldova, Iași, 2012
15.Doamna Bonsai ,Edit. Călăuza ,Deva , 2013

Proză
1. Lecția de logică, Edit. Cartea Românească, București, 1988
2. Soare cu dinți, Edit. Albatros, București, 1989
3. Limba română avea ochi albaștri, Scoala Normală, Buzău, 1995
4. Circul, Edit. Alternative, București, 1999
5. Limba română avea ochi albaștri, ediție adăugită și revizuită, Edit. Editgraph, Buzău, 2005
6. Solitaire, Edit. Omega, Buzău, 2010
7.Domnul Freud şi poşeta , Opera Omnia ,Proză scurtă contemporană ,Edit.Tipo Moldova, Iași, 2013

Literatură pentru copii
1. Lume mică, lume mare, Edit. Ion Creangă, București, 1971
2. Cartea jocurilor, Edit. Ion Creangă, București, 1976
3. Cartea pădurii, Edit. Ion Creangă, București, 1985
4. Pană de gaiță, Edit. Ion Creangă, București, 1986
5. De-a poveștile, Edit. Facla, Timișoara, 1989
6. Calendarul fermecat, Edit. Ion Creangă, București, 1991
7. Cele mai năstrușnice pățanii, Edit. Universul Familiei, București, 1991
8. Vrăjitoarea Pană de gaiță, disc Electrecord cu 5 povești, București, 1992
9. Povestea Bufniciorului, Edit. Olimp, București, 1994
10. Povestea Iepurașului, Edit. Olimp, București, 1994
11. Poveștile primăverii, Edit. Niculescu, București, 1995
12. Dicționar de antonime…, Edit. Steaua Procion, București, 1996
13. Voinicii pământului, Edit. Val Integral, București, 1995
14. Dicționar de paronime…, Edit. Steaua Procion, București, 1996
15. Dicționar de antonomaze…, Edit. Steaua Procion, București, 1997
16. Povestea Sfântului Valentin, Edit. Art Design, București, 1997
17. Poveste de Paște, Edit. Art Design, București, 1997
18. Lunile, minunile…, Edit.Forum, București, 1998
19. Trei povești până mai crești, Edit. Excelsior, Timișoara, 1999
20. Hai la serbare!, Edit. Coresi, București, 2001
21. Una e Miruna!, Edit. Paideia, București, 2002
22. Chiriași poznași, Edit. Emia, Deva, 2002
23. Noapte bună, sâmbure de prună!, Edit. Bizantină, București, 2005
24. Poveste cu Moș Crăciun, Edit. Erc Press, București, 2006
25. Printre ierburi și gângănii, Edit. Prut Internațional, Chișinău, 2007
26. Acasă la povești, Edit. Omega, Buzău, 2007
28. Sun și…vine Moș Crăciun! Edit. Erc Press, București, 2007
29. Povestea mărțișorului, Edit. Tehnoart, Petroșani, 2009
30. Povestea Anului, Edit. Tehnoart, Petroșani, 2009
31. Întâmplări dintr-o ogradă și cu pace și cu sfadă, Edit. Tehnoart, Petroșani, 2010
32. Jocuri – poezii despre ce poți fi, Edit. Tehnoart, Petroșani, 2010
33. Soricelul mofturos, Teatru pentru copii, Edit. Prut Internațional, Chişinău, 2010
34. Pădure, dragă pădure!, Edit. Ceres, Bucureşti, 2012
35. Călimara fermecată, Edit. Palatul Copiilor, Buzău, 2012
36. Mic dicţionar de antonime, Edit. Prut Internaţional, Chişinău, 2012
37. Povestioare cu ploaie și soare, Edit. Carminis, Pitești, 2013
38.Trei dolofănei ,Edit. Erc  Press ,Bucureşti ,2007

Carte dedicată autoarei:
1. Pasionaria Stoicescu în colecţii … Biblioteca judeteana “V.Voiculescu”, Buzău, 2011

Traduceri în volum, poezie, dramaturgie (în colaborare) din limbile rusă, polonă ( Bella Ahmadulina, Bulat Okudjava, Vladimir Vîsoțki, Adam Mickiewicz, Wislawa Szymborska, J. Kochanowski, Stanislaw Wyspianski, Kazimiera Illakowiczowna, Yuliusz Slowack, Czeslaw Miloszi, Boleslaw Lesmian ) și în periodice și din limbile belarusă, bulgară, cehă, georgiană.

Premii literare – Premiul I și titlul de laureat al Festivalului « Cântarea României » (1986), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1996), Trofeul Micului Cititor (1985, 1996, 2003), Diploma de Onoare pentru merite literare acordată de Festivalul Internațional de Poezie EMIA , Deva( 2001), Premiul Asociației UNESCO « Iulia Hasdeu » (2002), Diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău pentru contribuția deosebită adusă în domeniul culturii (2005), Premiul Asociației Scriitorilor București pe anul 2007, pentru traducere din literaturi străine ( 2008), Diplomă de excelență acordată de Asociația culturală “Renașterea Buzoiană” pentru promovarea literaturii buzoiene la nivel național ( 2008)., Diplomă de excelență la aniversarea a 65 de ani de viață, pentru OPERA OMNIA și promovarea valorilor spirituale din județul Buzău(2011), Uniunea Scriitorilor din România, Asociația Scriitorilor București, Diplomă de merit, cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani, pentru activitate deosebită în promovarea literaturii române vreme de mai multe decenii și pentru valoare recunoscută a operei (2011), Diplomă de Cetățean de Onoare al Municipiului Râmnicu Sărat în semn de prețuire pentru întreaga activitate depusă (2011)